duminică, 25 septembrie 2016

Drumul lui Heidi

         Adultii tind sa creada ca sunt principalii educatori in relatia cu cei mici, dar ce bine ar fi daca nu ne-am mai grabi si am incepe sa invatam noi de la copii! Aud temerea exprimata a celor din jur ca in ziua de azi copiii nu mai vor sa citeasca. Cu toate acestea, librariile sunt pline de carti minunate pentru cei mici iar retelele de socializare de copii mici interesati si dornici sa li se citeasca si cu orele! La 10 ani insa, putini mai sunt cei care iau carti in maini din proprie initiativa. Unde este, asadar, ruptura? De cand cei mici nu mai sunt interesati de carti? Vin copii de 8 ani la mine si imi spun ingrijorati ca AU lecturi de vacanta, ca TREBUIE sa faca nu stiu cate fise de lectura. Dupa ce incep scoala, copiii ajung in cativa ani sa fie coplesiti de teme, motiv pentru care in putinele ore de seara si in vacante joaca si jucariile sunt mult mai importante decat cartile. Adultii se sperie ca cei mici nu mai pun mana pe carti si incep sa le impuna. Asa s-a ajuns sa se considere ca toti copiii trebuie sa citeasca aceleasi carti (ca doar au ajuns la varsta potrivita, nu?) fara sa se mai tina cont de preferintele lor. De multe ori nici ei, copiii, nu mai stiu ce le place. Nu au timpul suficient sa descopere.
           Noi am ales o alta cale. Am scris in multe postari cat de interesata a fost Dia de carti inca de mica. A existat o ruptura in timp si la noi. Aceasta s-a numit "youtube". Inclin insa sa cred ca a fost vorba de o perioada sensibila pentru limibile straine deoarece, in acea perioada, a capatat un accent deosebit de limba engleza si evolutia ei in aceasta directie a fost una cum nu s-a mai intalnit niciodata pana acum. La sfarsitul primaverii a inceput sa vorbeasca in limba engleza cu o iuteala care m-a convins ca am fost depasita deja in aceasta privinta. In vara insa, ne-am intors catre cartile scrise in limba romana. Cele pe care le avea nu ii mai satisfaceau curiozitatea deoarece sarea de la una la alta fara sa mai fie cuprinsa de interes ca in anii precedenti. Am inteles ca acum este momentul sa-i aduc o carte noua, necunoscuta ei, o carte care sa-i raspunda firii sociabile, dornice de a cunoaste personaje noi, interesante, relatii umane, emotii, natura. 

            Am ales "Heidi", o carte pe care o urmaream de mult timp dar pe care mi-era teama sa i-o prezint mai devreme pentru ca nu era pregatita. Vazusem aceasta carte de la editura Aquila cand o cumparasem pentru o prietena cu mai multe luni in urma, iar imaginile si textul mi s-au parut cele mai potrivite pentru noi dintre cele existente pe piata. Conteaza enorm pentru Dia prezentarea cartii! Trebuie sa aiba imagini mari, sugestive, iar personajele sa exprime emotii diverse in imagini diferite. Dia si-a citit-o in mare parte singura. Incepea sa citeasca ea iar eu terminam capitolul.


 

          In timp ce parcurgeam lectura au aparut o gramada de intrebari, cele mai multe legate de formele de relief pe care nu le intelegea in totalitate deoarece, ce-i drept, am fost destul de rar in drumetii pe munte. A fost o ocazie sa ne amintim tarile Europei si am mers putin mai departe, vorbind si studiind formele de relief din Europa. Putem spune deci, ca am impletit lectura cu geografia, chiar si desenul si matematica dupa cum se va vedea putin mai jos.




         Am pornit de la a ne reaminti pozitia Romaniei pe harta Europei, a observa relieful Romaniei in cadrul reliefului Europei, apoi ne-am amintit capitalele tarilor pomenite in lectura si am identificat relieful Germaniei si al Elvetiei. 
         A conturat pe o foaie cele doua tari, am evidentiat Alpii Elvetieni si am marcat pozitia orasului Frankfurt in interiorul Germaniei.




         In zilele urmatoare au aparut intrebari legate de inltimea muntilor. Cum totul e relativ am decis sa ii comparam ca inaltime cu statiunea montana unde a fost de mai multe ori si pe care o stie bine: Paltinis. I-am explicat cum putem face ca sa vedem bine diferenta de inaltime folosindu-ne de internet. Eu am venit cu ideea principala a realizarii desenului dar ea a cautat, ea a desenat si ea a gasit inaltimile muntilor. In felul acesta invata sa se foloseasca de internet in aflarea informatiilor dorite.



          Pentru ca era perioada in care ii placea sa modeleze (carei fetite nu-i place?) am cumparat plastilina si a obtinut formele de relief folosindu-se de hartile pe care le-am studiat atatea zile la rand pentru a intelege drumul lui Heidi de la bunicul Alm, la Clara in Frankfurt, apoi inapoi in muntii Alpi.

           Dupa citirea cartii, am urmarit si variantele diferite ale desenului "Heidi" pe youtube.
          Am lasat cea mai placuta activitate pentru final. Dia a gasit o reteta de ciocolata elvetiana pe internet, a scris-o pe o foaie apoi am gatit-o impreuna. Nu s-a intarit cum ar fi trebuit si aspectul nu a fost cel mai atragator dar gustul a fost mi-nu-nat!

          
            Ne-am stabilit si o "tema" pentru viitor: TREBUIE sa mergem in mai multe drumetii pe munte.

6 ani si 10 luni


marți, 26 iulie 2016

Judetele Romaniei


In urma cu 3 luni, in timpul unei vizite, Dia a descoperit in casa jocul de la Geopuzzle. Il cumparasem cu mult timp in urma dar nu manifestase niciun interes pentru el pana acum. De data aceasta insa, chiar si dupa plecarea fetitelor, s-a straduit sa-l termine. Nu a reusit singura de prima oara. Am ajutat-o si eu si se ghida mai mult dupa culori decat dupa numele judetelor. Dupa cateva zile putea sa termine singura jocul.


S-a intamplat ca in aceasta perioada sa mergem si in doua tabere, in doua judete diferite, tocmai in partea cealalta a tarii. In masina, pe drum, anuntam cand intram si cand ieseam dintr-un judet.

La intoarcerea acasa am umplut un album foto cu poze din toate calatoriile noastre de pana acum, scriind locul in care am fost, identificand pe harta Romaniei judetul si judetele prin care am trecut pentru a ajunge la destinatie.

 Pe prima poza a fiecarei calatorii am adaugat o mica harta a Romaniei, marcand locul cu un punct gros rosu. Am ales harta fizica a Romaniei pentru ca ii este familiara fetei mele. In trecut chiar am vorbit de formele de relief din tara noastra, am modelat muntii si am vrut sa asocieze activitatea cu ceva pozitiv. In plus, plimbarile, taberele, excursiile sunt in natura... mergem la munte, la mare, la salina... nu ne ghidam dupa judete in plimbarile noastre, ci dupa natura.
 

Am cautat pe internet si alte activitati care sa faca aceasta invatare mai frumoasa si am gasit un joc (http://online.seterra.net/ro/vgp/3087) care ne-a captat atentia multe zile la rand.


M-am gandit si la o activitate de colorat pentru ca stiu ca-i plac culorile. In plus, aveam deja harta regiunilor istorice pusa pe panou. De data aceasta am incercat sa observam judetele apartinand diferitelor regiuni istorice. Am gasit mai multe variante pe internet si n-am stiut exact care era cea corecta dar, fiind doar un joc de colorat, nu ne-am stresat prea tare cautand.

Pentru ca nu reusea sa obtina maximul de puncte la jocul Seterra, puctajul ei osciland in jurul a 91 de puncte, si pentru ca era necajita din cauza asta spunand ca ea nu o sa-l mai joace, m-am gandit sa-i confectionez un alt joc care sa-i dea mai multa incredere in fortele proprii. Avantajul jocului realizat de mine a fost ca putea sa aleaga piesele pe care le punea prima oara, astfel incat se concentra mai intai pe cele pe care le cunostea bine, fiindu-i mai usor sa le puna si pe restul apoi. Cu timpul, a inceput sa ia piesele la intamplare reusind sa le gaseasca locul destul de repede. Ca sa nu devina monoton am inventat diverse reguli ale jocului, folosind uneori clepsindra, incercand sa ne incadram intr-un anumit timp, alteori tinand cartonasele cu fata in jos sau in saculete. 

 E inca interesata de judete, de numele lor, spunand din ce judet vine fiecare masina dupa numarul ei. A avut chiar si o fisa pe care incerca din proprie initiativa sa scrie numele prescurtat al judetelor. Inca o mai completeaza.

6 ani si 9 luni

sâmbătă, 23 iulie 2016

Casa pentru pasari


Pentru atelierul de construit casute pentru pasari am fost tocmai pana in Bucuresti:

Acasa am vopsit casuta cu vopsele non-toxice:

Am gasit locul potrivit pentru casuta in curte la buni:


 Acum asteptam chiriasi.


duminică, 7 februarie 2016

Unirea lui Cuza si Romania de azi


Am inceput aceasta tema cu preferatele ei: povestile.

 
Despre domnitorul Al. I. Cuza am vorbit si anul trecut si cu alte ocazii, astfel incat ne-am bucurat ca am gasit statueta lui la Muzeul de Istorie pe care am adaugat-o colectiei noastre de statuete ale domnitorilor romani. Din pacate, etajul al doilea era in renovare si nu ne-am putut bucura de exponatele corespunzatoare perioadei Micii Uniri.

Cu ajutorul modelelor din lemn confectionate de noi in atelierul casei am conturat Moldova si Tara Romaneasca, am urmarit cu statueta traseul parcurs de Al. I. Cuza in timpul alegerii sale ca domnitor in cele doua principate romane si drumul sau catre Imperiul Otoman pentru a-l indupleca pe sultan sa accepte unirea.



Pentru a sarbatori unirea celor doua principate romane am ales sa coasem, alaturi de cateva prietene, costume populare pe carton. Modelele le-am gasit pe internet.


In zilele urmatoare am adaugat si restul regiunilor istorice  pentru a forma harta din lemn a Romaniei de azi. Le-am conturat si le-am colorat si, bineinteles, le-am pus la expozitie.


Seara, Dia i-a propus lui tati sa faca impreuna un puzzle al Romaniei. Geopuzzle e preferatul nostru pentru ca piesele au forma judetelor fiind mult mai educativ dar si mai usor de facut.


Am observat si harta fizica a Romaniei: Muntii Carpati, dealurile si podisurile, campiile si apele. 
Am decupat harta Roamniei din carton tare apoi am modelat formele de relief din hartie alba, aracet si apa. A doua zi, dupa ce s-au uscat, le-am pictat impreuna cu alti copii pentru ca activitatea sa fie si mai interesanta.
A invatat rapid cele trei grupe mari de munti: Carpatii Meridionali, Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali. Nu mai vorbisem despre ei pana acum. In una din zilele trecute a remarcat ca domnul de la meteo a anuntat cum va fi vremea "in Carpatii Meridionali".




Un singur loc ne-a incantat de Ziua Unirii, un singur loc potrivit pentru copii am gasit in orasul nostru: teatrul Trupei Sufletel, un loc in care cei mici au inteles de ce "unde-s multi puterea creste" in timp ce s-au jucat, au cantat si au dansat.
6 ani si 4 luni


vineri, 29 ianuarie 2016

Inmultirea

Prima oara cand am folosit sirurile de bile, Dia avea 5 ani. A fost mai mult o curiozitate pentru ca s-a plictisit destul de repede, inainte sa apuce sa cunoasca exact ce inseamna tabla inmultirii. A ramas totusi clara succesiunea numerelor din 2 in 2, din 3 in 3 si reusise, intuitiv, sa numere din 5 in 5 pana la 100.  

Metoda de lucru:






Acum, la 6 ani, Dia e mult mai organizata, are mai multa rabdare, intelege mai bine sirurile logice de numere. Ii face mai multa placere sa lucreze alaturi de alti copii.



Jocuri alaturi de alti copii




De tabla inmultirii Montessori ne-am folosit mai ales in timpul rezolvarii unor probleme de inmultire.

Ne-au fost de mare ajutor materialele pregatite de noi in atelierul casei, materiale inspirate din metoda Montessori, nerespectand intotdeauna culorile sau marimile.




Dia a invatat cu placere tabla inmultirii.
Deseori ma provoaca sa-i spun inmultiri ca sa-si testeze cunostintele.

6 ani si 4 luni